După o lună și jumătate de muncă extrem de istovitoare, pentru că Nicușor Dan a folosit multe metode pentru a ascunde plagiatul din teza sa de doctorat, iată rezultatele:
Capitolul 1 este compus integral din reformularea, rezumarea sau copierea fara ghilimele a cartii (prin traducere in engleza in franceza) Arithmetic Intersection Theory, scrisă de Gillet–Soulé. Sunt prezentate rezultatele GS, fără a spune explicit ca e parafrazare din GS și fără citare punctuală.
Ca sa intelegeti, reformulare inseamna, daca facem trimitere la ceva familiar noua, sa schimbi ordinea cuvintelor sau sa mai adaugi un cuvant nou intr-o propozitie furata, ca sa nu se observe ca ai furat-o si sa se creada ca e a ta (si Emilia Sercan a identificat asta in tezele verificate pentru plagiat).
In matematica este asa, iata un exemplu din teza lui Nicusor Dan:
În teza sa, la p. 15, Nicusor Dan scrie:
X varietate quasi-proiectivă lisse
Y codim p
g tip (p−1,p−1)
ddᶜg = ω − δ_Y
În cartea lui Gillet-Soulé structura este:
X varietate aritmetică
Y ciclu de codim p
g Green current of type (p−1,p−1)
ddᶜg + δ_Y = ω
Formula este aceeași, dar ordinea termenilor diferă. Formularea propozițiilor este diferită, deci nu există fraze identice care pot fi detectate cu un soft anti-plagiat.
In loc de X varietate aritmetică, cum au scris Gillet-Soulé, Nicusor Dan a scris X varietate quasi-proiectivă lisse. In loc de Y ciclu de codim p, cum au scris Gillet-Soulé, Nicusor Dan a scris Y codim p. In loc de g Green current of type (p−1,p−1), cum au scris Gillet-Soulé, Nicusor Dan a scris g tip (p−1,p−1). In loc de ddᶜg + δ_Y = ω cum au scris Gillet-Soulé, Nicusor Dan a scris dd°g = w − δ_Y . E aceeași relație matematică, scrisă diferit (TERMENII AU FOST REARANJAȚI).
A combinat reformularea cu traducerile, fără citare, bineînțeles, profitând de faptul că cartea lui Gillet-Soulé e in engleza, iar teza lui in franceza
De exemplu, Nicusor Dan a scris in teza, în franceză:
Étant donnée une variété quasi-projective complexe lisse X et une sous-variété algébrique Y de codimension p, un courant de Green est un courant g de type (p−1,p−1) qui vérifie l’équation:
dd°g = w − δ_Y où w est une forme lisse et δ_Y désigne le courant d’intégration sur Y.
In cartea scrisa de Gillet-Soulé, e fix acelasi text, dar in engleza:
Let X be a regular arithmetic variety and Y a cycle of codimension p. A Green current for Y is a current g of type (p−1,p−1) such that
ddᶜ g + δ_Y = ω where ω is a smooth form.
Diferențele sunt:
- Gillet-Soulé scriu: „regular arithmetic variety”
- Nicusor Dan, in teză: „variété quasi-projective complexe lisse”
- Gillet-Soulé: „cycle”
- Teza lui Nicusor Dan „sous-variété algébrique”
Va amintiti ca v-am spus ca Nicusor Dan a viclenit teza? Asta a facut, a stat cu picioarele in apa rece si a viclenit si maradonizat teza, ca sa nu fie totul identic si sa nu poata fi prins.
Pe langa reformulare, a folosit și rezumarea, adica condensarea informatiei, ceea ce, din nou, nu e identificata de softurile anti-plagiat care urmaresc înșiruiri lungi de fraze sau formule identice.
Iata un exemplu: Formula: gz * gT = gz δT + wZ gT in teză, apare concis, fără dezvoltarea conceptuală lungă din GS, deci nu apare intr-un soft pentru plagiat, dar e plagiat. La fel și g_Y * g_Z = g_Y ∧ δ_Z + ω_Y ∧ g_Z etc, copy/paste din Gillet-Soulé, fără a fi citate.
Capitolul 1 reproduce structura definițiilor GS aproape paralel:
- ecuația ddᶜ g + δ = ω
- noțiunea de curent echivalent
- utilizarea rezoluției singularităților
- formularea locală cu log‖s‖²
Nicușor Dan a folosit și traduceri directe, fără jenă, adică copy paste din engleză în franceză, iață un exemplu:
GS: “A Green current for Y is a current g of type (p−1,p−1)…’’ puse frumos în teză de Nicușor Dan în franceza: “un courant de Green est un courant g…”,
În GS (Arithmetic Intersection Theory) structura este (în formulare standard GS):
- Let X be a regular arithmetic variety.
- Let Y be a cycle of codimension p.
- A Green current for Y is a current g of type (p−1,p−1)
- such that ddᶜ g + δ_Y = ω.
Nicușor Dan a tradus si rezumat, fără citare și schimbând un termen pe ici pe colo. Asta l-a preocupat pe Nicușor Dan, să schimbe ceva pe ici pe colo, ca să nu fie prins.
În rest, traducere directă:
GS:
“where ω is a smooth form.”
Teză:
“où w est une forme lisse…”
GS au folosit mai multe paragrafe explicative, context aritmetic larg, dezvoltare teoretică graduală
Nicușor Dan, în capitolul 1 a făcut tot ce v-am arătat prin formulare condensată: a transformat cartea lui Gillet-Soule in capitolul 1 din teza.
Capitolul 3 este ’’inspirat” in principal tot dintr-o carte a conducatorului sau de doctorat, Christophe Soulé, Jean-Benoît Bost, Henri Gillet, — “Heights of Projective Varieties and Positive Green Forms”, Journal of the American Mathematical Society 7 (1994), 903–1027, precum si din I. M. Gelfand, M. M. Kapranov, A. V. Zelevinsky — Generalized Euler Integrals and A-Hypergeometric Functions (Advances in Mathematics), I. N. Bernstein — Modules over a Ring of Differential Operators. Study of the Fundamental Solutions of Equations with Constant Coefficients si Julien Cassaigne, Vincent Maillot “Hauteur des hypersurfaces et fonctions zêta d’Igusa” Journal of Number Theory, 83 (2000), pp. 226–255.
- C(P,s) ca integrală, Integralele de tip Euler → sisteme A-hypergéométriques si Formalismul de bază sunt plagiate – din I. M. Gelfand, M. M. Kapranov, A. V. Zelevinsky — Generalized Euler Integrals and A-Hypergeometric Functions (Advances in Mathematics).
- Relația în s si Existența b(s) sunt plagiate din I. N. Bernstein — Modules over a Ring of Differential Operators. Study of the Fundamental Solutions of Equations with Constant Coefficients.
- Dependența de coeficienți care generează sistem A-hypergeometric, Algoritmul pentru relația recurentă în s si Înălțimile sunt plagiate din Jean-Benoît Bost, Henri Gillet, Christophe Soulé “Heights of Projective Varieties and Positive Green Forms” Journal of the American Mathematical Society, 7 (1994), nr. 4, pp. 903–1027 (abreviat BGS). Nicusor Dan utilizează formula din BGS pentru derivata în s=0 si reface calcule atribuite plagiate din Julien Cassaigne, Vincent Maillot
“Hauteur des hypersurfaces et fonctions zêta d’Igusa”
Journal of Number Theory, 83 (2000), pp. 226–255.
Teza lui Nicusor Dan are :
40% material standard (fundamentele domeniului),
50% teorie existentă,
10% contribuție proprie.
In mod normal, ar fi trebuit sa aiba minim 40% contributie proprie, dar Nicusor Dan a reluat ceea ce au scris alti autori, reformuland, ca sa nu se vada ca a plagiat sau copiind direct. Teza lui este o combinație de teorii existente asumate de Nicusor Dan ca si cum le-ar fi scris el: GS + BGS + GKZ + Bernstein + Ca-M, fără teoremă fundamental nouă, fără schimbare de paradigmă
Totul fara citare, bineinteles.
Teza lui Nicusor Dan nu este o teoremă majoră care schimbă domeniul, nu a generat o direcție nouă de cercetare majoră.
Este plagiata în special din GS și GKZ, dar si din alti autori, așa cum v-am arătat mai sus.
Deși mi-a cerut destul de multă lume teza până acum, nu a mai dat nimeni niciun semn de viață. De ce ascund plagiatul? Nu poate fi ascuns.
