Fosta cancelară germană Angela Merkel a stârnit un val de controverse în Europa Centrală și de Est, după ce, într-un interviu acordat podcastului maghiar Partizán, a declarat că Polonia și statele baltice ar fi contribuit indirect la izbucnirea războiului din Ucraina, prin opoziția lor față de un dialog direct între Uniunea Europeană și președintele rus Vladimir Putin, în anul 2021.
Merkel: „Am vrut să vorbim cu Putin direct, ca Uniune Europeană”
În interviul publicat pe YouTube de publicația maghiară Partizán, Angela Merkel a afirmat că, în vara anului 2021, a încercat – împreună cu președintele francez Emmanuel Macron – să creeze un nou format diplomatic de discuții directe între Uniunea Europeană și Vladimir Putin.
„Am vrut să vorbim cu Putin direct, ca Uniune Europeană. Dar acest plan nu a fost susținut. În special s-au opus statele baltice și Polonia”, a declarat Merkel, citată de Bild.
Potrivit fostei cancelare, opoziția acestor țări s-a bazat pe teama că un asemenea dialog ar putea slăbi poziția comună a Uniunii Europene în raport cu Rusia. Merkel consideră însă că refuzul acestor negocieri a fost una dintre cauzele care au dus la invazia Ucrainei din februarie 2022.
„Până la urmă, planul nu s-a realizat. Apoi am părăsit funcția, iar agresiunea lui Putin a început”, a explicat ea.
„Putin nu mai lua în serios Acordul de la Minsk”
Merkel a respins acuzațiile potrivit cărora politica sa conciliantă din anii 2010 ar fi întărit poziția Kremlinului. Ea a subliniat că Acordurile de la Minsk (2015), negociate de Germania și Franța, au oferit „o perioadă de calm” și „o șansă pentru Ucraina”. Totuși, a recunoscut că, în iunie 2021, a realizat că Putin „nu mai lua în serios Acordul de la Minsk”, motiv pentru care a dorit o relansare a dialogului în format european.
Pandemia, un factor de radicalizare
În același interviu, Merkel a susținut că pandemia de COVID-19 a fost un alt factor care a contribuit la escaladarea tensiunilor.
„Nu ne-am mai putut întâlni față în față, iar Putin se temea de coronavirus. Când nu te poți privi în ochi și nu poți discuta direct, nu mai găsești compromisuri. Videoconferințele nu au fost suficiente”, a explicat ea.
Potrivit fostei șefe a guvernului german, „coronavirusul este principalul motiv pentru care Rusia s-a radicalizat politic și, în cele din urmă, a atacat Ucraina”.
Reacții puternice din Europa de Est
Declarațiile Angelei Merkel au fost respinge categoric de liderii polonezi, care au subliniat că vina pentru agresiunea rusă revine exclusiv Moscovei, amintind anexarea Crimeei în 2014 și războiul din Donbas, care a provocat peste 5.000 de morți între 2015 și 2022, în pofida Acordului de la Minsk.
Oficiali din Polonia și statele baltice au acuzat-o pe Merkel că încearcă să reinterpreteze istoria pentru a justifica politica sa de apropiere de Rusia, considerată de mulți drept una dintre cauzele slăbirii securității europene. În opinia acestora, guvernele conduse de Merkel au subestimat amenințarea rusă și au consolidat dependența Europei de energia rusească prin proiecte precum Nord Stream 2.
