Pe 22 septembrie seara, poliția din Danemarca și Norvegia a raportat incidente cu drone la Copenhaga și Oslo. În Norvegia, poliția a anunțat arestarea unor cetățeni străini pentru operarea de drone într-o zonă restricționată, însă detaliile suplimentare se află încă sub investigație, într-un efort coordonat. Rusia a respins oficial toate suspiciunile, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmând că informațiile provin din canale Telegram, considerate de el nesigure, sugerând totodată că datele precise sunt cunoscute doar de serviciile militare. Neoficial, propagandiștii ruși și-au exprimat satisfacția față de aceste știri.
Lipsa unei reacții ferme
Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a calificat zborurile dronelor neidentificate deasupra Aeroportului din Copenhaga drept „cel mai grav atac asupra infrastructurii critice a Danemarcei”. Ea a subliniat că incidentul nu poate fi privit separat de altele similare petrecute recent în Europa, fără a confirma sau infirma implicarea Rusiei. Poliția a recunoscut, de asemenea, că operatorul dronei părea foarte experimentat, reușind să dispară înainte ca autoritățile să îl poată neutraliza. Zonele dens populate din jurul aeroporturilor au complicat suplimentar intervenția.
Cu toate acestea, reacția NATO rămâne prudentă. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a declarat pe 23 septembrie, la sediul Alianței din Bruxelles, că fiecare incident va fi evaluat înainte de a decide un răspuns – o atitudine care, potrivit unor analiști, încurajează Rusia să își continue acțiunile provocatoare. Deocamdată, atacurile, în ciuda retoricii propagandistice tot mai agresive pentru publicul intern rus, par calibrate: destinate să semene panică și să creeze disconfort în rândul cetățenilor țărilor NATO, evitând însă pagube majore sau victime, pentru a menține Alianța într-o poziție ezitantă.
Pierderi în aeroporturi. Concluzii
Indiferent cine profită în final de aceste atacuri, modelul este favorabil Rusiei. NATO a demonstrat dificultăți în a reacționa rapid atunci când aeroporturile sunt amenințate. Anulările de zboruri au costat Ucraina miliarde. Anulările parțiale și regulate provoacă pierderi și economiei ruse. Iar acum UE se confruntă cu aceeași problemă, deși nu se află oficial în război. Interesul Rusiei pare deosebit de puternic în provocarea țărilor susținătoare din regiunea Baltică, devenită o țintă prioritară după Ucraina, cel puțin conform narațiunilor propagandistice ruse.
Daria Maslienkova
Spațiul aerian al Ucrainei este închis încă din prima zi a invaziei la scară largă. Potrivit Școlii de Economie de la Kiev, pierderile industriei aviatice au ajuns la aproximativ 2 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2024. Din cauza atacurilor cu drone, Rusia s-a confruntat cu probleme similare, inclusiv în noaptea în care dronele au survolat Danemarca și Norvegia. Estimările arată că „prăbușirea aeriană” din Rusia, doar în perioada 5–6 iulie 2025, a costat circa 254 milioane de dolari. Moscova pare dornică ca statele UE să experimenteze aceleași perturbări. Aeroporturi din Polonia au fost deja închise în timpul unor atacuri, iar acum și țările nordice se confruntă cu aceeași amenințare. Toate decolările și aterizările de pe Aeroportul din Copenhaga au fost suspendate în urma rapoartelor privind drone, cu cel puțin 35 de zboruri deviate către alte aeroporturi. Aeroportul Gardermoen din Oslo a fost, de asemenea, complet închis după ce mai multe drone au fost observate în zonă”.
