Economia României va înregistra anul acesta un avans de doar 1,4%, sub potențial, susţin datele Comisiei Europene din previziunea de primăvară, publicată în mai 2025. Inflația medie este estimată la aproximativ 5%, evoluție alimentată de eliminarea schemei de plafonare a prețului la energie, la 1 iulie 2025 Economy and Finance.
Deficitul bugetar, care a urcat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să se reducă la 8,6% din PIB în 2025, conform Comisiei, departe însă de obiectivul de 7,5% agreat de președintele Nicușor Dan, scrie Reuters. Acest decalaj între ţintă și prognoză pune în umbră finanțele publice într-un an electoral crucial.
Ratingul de țară al României rămâne la cel mai jos nivel „investment grade” (BBB- / stabil), însă perspectiva negativă anunțată de S&P, Fitch şi Moody’s crește probabilitatea unei retrogradări în categoria „junk” dacă deficitul nu coboară sub pragul de 8% din PIB Reuters. Retrogradarea ar însemna costuri mai mari la împrumuturi, eventuale ieșiri de capital și presiuni de depreciere a leului.
Formarea guvernului de coaliție, condus de Nicușor Dan, presupune acordul a patru partide pro-europene, fiecare cu poziții diferite față de măsurile de austeritate. Ilie Bolojan, favorit pentru funcţia de premier, avertizează că „simpla tăiere a cheltuielilor nu va evita majorarea taxelor”, subliniind nevoia urgentă de venituri suplimentare pentru reducerea deficitului Reuters.
În următoarele luni, calendarul politic și consolidenrea fiscală vor dicta direcția României: fie adoptarea rapidă a reformelor și menținerea finanțelor pe linia de plutire, fie asumarea costului unui downgrade care ar tensiona și mai mult economia.
